Ce se întâmplă în creier când iubești?
Iubirea a constituit dintotdeauna un subiect des abordat de filosofi, scriitori și pictori, dar și o enigmă pentru cercetători întrucât este dificil de explicat întregul amalgam de stări și senzații pe care acest sentiment îl produce. Totuși, tehnologia actuală a facilitat studierea creierului, iar oamenii de știință au încercat să abordeze iubirea din perspectiva neuroștiințelor și să explice ce se întâmplă în creier când iubim.
Ce este iubirea?
„Să dăruiești totul, să sacrifici totul fără speranță de răsplată: asta înseamnă iubire”, spunea Albert Camus. „Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce până la El”, afirma Michelangelo. Totuși, nu există o definiție precisă și universal valabilă pentru iubire, însă ea este considerată un fenomen neurobiologic și una dintre cele mai puternice emoții pe care le experimentăm de-a lungul vieții. Aceasta înglobează grija, respectul, atracția și un profund atașament față de o anumită persoană. Filosofii Greciei Antice au identificat șapte forme ale iubirii:
Eros - iubirea pasională, prezentă în relațiile de cuplu;
Philia - iubirea prietenească;
Storge - iubirea din cadrul familiei, existentă în relațiile părinte-copil;
Agape - iubirea față de natură sau Dumnezeu;
Ludus - iubirea dintr-o relație trecătoare, instabilă, bazată pe distracție;
Pragma - iubirea „practică”, bazată pe interese și pe senzația de stabilitate;
Philautia - iubirea de sine.
O altă clasificare a fost realizată de antropologul biologic Helen Fisher (Universitatea Rutger din New Jersey, SUA), care a împărțit iubirea în trei mari categorii: dorința fizică, atracția și atașamentul.
Ce se întâmplă în creier când iubești?
Când te simți atras, îndrăgostit de o persoană pe care abia ai văzut-o, aria tegmentală ventrală, o parte a mezencefalului, începe să producă dopamina, un neurotransmițător ce oferă senzația de plăcere, apoi nucleul accumbens, parte a sistemului motivațional, stimulează producerea dopaminei astfel încât te vei simți din ce în ce mai îndrăgostit.
Nivelul ridicat al acestui neurotransmițător te va face energic și euforic și te vei putea confrunta cu insomnii sau cu un apetit scăzut, dar și cu senzația de „fluturi în stomac”. În acest timp, glandele suprarenale secretă adrenalină și norepinefrină care conduc la creșterea frecvenței ritmului cardiac.
Creierul îndrăgostit dezactivează acțiunea amigdalei ce are rol în perceperea fricii și a tristeții și amortizează capacitatea cortexului frontal și mijlociu de a judeca, gândi logic și critica; din acest motiv, nu poți observa defectele persoanei de care tocmai te-ai îndrăgostit. În final, glanda pituitară (hipofiza) secretă oxitocina și vasopresina ce ajută în crearea și menținerea relațiilor interumane.
De ce simți „fluturi în stomac”?
Adrenalina are funcția principală de a pregăti organismul pentru reacția „luptă sau fugi”. Chiar dacă nu ești pus în această situație, ci doar te simți îndrăgostit, adrenalina determină redirecționarea sângelui spre sistemul nervos central și spre mușchi pentru a te pregăti să fugi de pericol. Astfel, fluxul sanguin din zona intestinală scade, motiv pentru care vei experimenta senzația de „fluturi în stomac”.
Iubirea, indiferent de formă sau circumstanțe, înnobilează sufletul, îl purifică și îi oferă un sens, o menire. Chiar dacă fiecare proces al dragostei se desfășoară în creier la nivel chimic, „omul are nevoie de dragoste. Viaţa fără duioşie şi fără iubire nu e decât un mecanism uscat, scârţâitor şi sfâşietor.” - Victor Hugo
Referințe:
http://sitn.hms.harvard.edu/flash/2017/love-actually-science-behind-lust-attraction-companionship/
https://edition.cnn.com/2020/02/14/health/brain-on-love-wellness/index.html
https://www.psychologytoday.com/us/blog/hide-and-seek/201606/these-are-the-7-types-love
https://www.nbcnews.com/better/health/why-falling-love-gives-you-butterflies-ncna847951
Autor: Casiana Bobric
