Cei patru călăreți ai Apocalipsei: predictorii despărțirii
Metafora celor patru călăreți ai Apocalipsei este folosită în Noul Testament pentru a surprinde imaginea sfârșitului lumii. Aceștia reprezintă cucerirea, războiul, foametea, respectiv, moartea. Dr. Gottman a preluat această metaforă și o folosește pentru a descrie cele patru trăsături pe care le-a regăsit în majoritatea relațiilor care ajung să eșueze.
1. Critica
Atunci când este folosită într-o relație, critica este percepută ca un atac la adresa partenerului, a ceea ce reprezintă el ca individ, a esenței acestuia. Spre exemplu, atunci când faci afirmații de genul: ,,De ce petreci atât de mult timp la lucru? Ești mereu ocupat și nu-ți mai pasă de relația noastră. Niciodată nu iei în calcul și nevoile mele.”,tot ceea ce faci este să-ți condamni partenerul, când de fapt ar trebui să critici comportamentul pe care l-a avut acesta într-o situație specifică, nu întreagul lui caracter.
Este foarte important să facem diferența între a exprima o nemulțumire și a critica. Cele două se deosebesc prin faptul că prima se centrează pe comportamente specifice, pe când cealaltă, pe trăsăturile partenerului. Critica adresată mai sus, transformată într-o nemulțumire ar suna cam așa: ,,Sunt foarte tristă (exprimi cum te simți) că ai întârziat aseară și nu am mai luat cina împreună (vorbești de o situație specifică). Poți ajunge mâine mai devreme acasă pentru a putea petrece timp împreună? (exprimarea a ceea ce-ți dorești)”.
2. Disprețul
Al doilea călăreț presupune sentimentul de superioritate față de partener și tratarea acestuia cu lipsă de respect. Recurgem la sarcasm, insulte, ridiculizare, batjocură, ochi dați peste cap, imitare, toate aceste cu scopul de a-l determina pe celălalt să se simtă lipsit de valoare. Disprețul depășește cu mult critica. În timp ce critica e un atac la caracterul partenerului tău, disprețul presupune o poziție de superioritate morală asupra lui:
„Ești obosit? Scutește-mă. Am stat cu copiii toată ziua, am alergat ca o nebună să țin casa în regulă și tot ceea ce faci când vii acasă de la muncă este să te trântești pe canapeaua aia ca un copil și să te joci jocurile alea video idioate. Nu am timp să îmi bat capul cu alt copil. Ai putea să fii mai patetic de atât?”
Disprețul este cel mai bun predictor al despărțirii conform cercetărilor realizate de Gottman, astfel că, dacă acest călăreț nu este înlăturat, șansele ca relația să supraviețuiască sunt minime.
3. Defensivitatea
Cel de-al treilea călăreț al Apocalipsei, defensivitatea, se remarcă prin lipsa de asumare parțială a responsabilității pentru conflictul existent. Cu toții folosim acest mecanism atunci când ne simțim acuzați pe nedrept, începem să căutăm scuze și să facem pe nevinovații pentru a determina partenerul să cedeze. Însă, această strategie, nu face decât să arate faptul că nu ne asumăm răspunderea pentru greșelile noastre :„Am fost foarte ocupat astăzi și nu am avut timp să-l sun pe Dan. De fapt, tu știi cât de încărcat a fost programul meu. De ce nu ai făcut-o tu?”
Defensivitatea nu este soluția, ea nu permite managementul sănătos al conflictului, ci doar îl amplifică, reprezentând doar o altă metodă de învinovățire a partenerului. Atunci când apare un conflict, soluția este acceptarea responsabilității, recunoașterea vinovăției și înțelegerea perspectivei partenerului.
4. Împietrirea
Împietrirea, cel de-al patrulea călăreț, apare atunci când persoana care ascultă are tendința de a se sustrage din discuție, de a încerca să pară ocupată și evită confruntarea cu problema, acesta fiind un mecanism de protecție împotriva emoțiilor negative resimțite. Împietrirea poate apărea ca urmare a unei copleșiri psihice, deci e foate probabil ca în astfel de momente să nu putem gândi rațional.
Așadar, atunci când ești în această situație, oprește-te și spune-i partenerului că ai nevoie de o pauză să te liniștești: „Mă simt prea supărat să mai vorbesc despre asta. Putem să luăm o pauză și să revenim la acest subiect mai târziu?”. În acest timp fă orice te relaxează, plimbă-te, citește, aleargă. După ce trece acea stare și te simți pregătit, întoarce-te la conversație. Această formă de interacțiune este cel mai des întâlnită în rândul bărbaților. O posibilă explicație este cea conform căreia bărbații au reacții fiziologice mai intense în timpul conflictului și acestea durează o perioadă mai lungă după încheierea lui, deci ei sunt mai predispuși să-l evite.
Așadar, pașii spre o relație de lungă durată presupun identificarea acestor stiluri de comunicare distructivă atunci când sunt utilizate și înlocuirea acestora cu unele adaptative, sănătoase.
Autor: Andreea-Sorina Ioica, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai
