Continuăm relaţia sau renunţăm la ea?
Există multe persoane aflate în dificultate din punct de vedere emoţional. Fie că este vorba de o relaţie la început, fie de una de lungă durată, nu rareori, se intreabă: „când e prea mult?”
Fiecare persoana are limita sa de toleranţă. Ce e prea mult pentru o persoană, poate să fie prea puţin pentru o alta persoană. Nu este recomandat ca o relaţie să se încheie doar pentru că o terţă persoană consideră că acum s-a „depăşit orice limită”.
Poate că relaţia a început bine sau încă are momente frumoase. Nimeni nu ar sta într-o situaţie dacă nu ar avea şi ceva de câştigat, indiferent că discutăm despre ideea de relaţie, stabilitate, postura de victimă, etc. Motivele pot să fie multiple însă fiecare este responsabil pentru ceea ce el/ea face şi pentru ceea ce acceptă.
Există posibilitatea ca pentru o persoană limita să fie atinsă de la prima ceartă, pentru o altă persoană la prima dezamăgire, înşelat, prima palmă, jignit un prieten, dorinţa de acaparare a spaţiului celuilalt, etc. Fiecare persoană este unică şi are nevoi diferite.
Nimeni nu s-a născut învătat şi nimeni nu vine cu un ghid de utilizare. Chiar daca ar exista această posibilitate, lucrurile tot nu ar fi simple. Pentru ca este uşor să presupunem, este uşor din afară să se considere că este greşit sau că e prea mult. Adevărul este că doar persoanele implicate în relaţia respectivă ştiu ce simt şi cât pot accepta.
Sunt persoane care tolerează multe, iar atunci când aleg să plece, pleacă de la un nimic (comparativ cu ce au acceptat). Este un timp pentru toate şi important este ca decizia luată să fie acea decizie care cel puţin are potenţial ca în viitor să aducă o stare de linişte şi fericire.
Cu siguranţă nu este uşor să renunţi, cu atât mai mult când vorbim de sentimente şi de un viitor conturat frumos în mintea fiecăruia. Nu este uşor să spui stop sau să pui limite, totodată ţine de noi să facem asta (când şi dacă o să considere că este momentul).
Dacă o relaţie a ajuns într-un impas, nu e necesar să fie şi terminată. Într-o relaţie sunt implicate două persoane, responsabilitatea e în ambele părţi şi ambele pot comunica, pot spune care le sunt nevoile şi ce le răneşte. Este alegerea partenerului dacă poate sau nu să ofere ceea ce celălalalt îşi doreşte. O relaţie fără compromisuri nu există. E important ca balanţa să fie echilibrata şi ca acel compromis pe care o persoană alege să-l facă, să fie unul asumat, unul cu care să poată să traiescă liniştit/ă şi nu doar unul pentru a rămâne în zona de confort.
Cert este că o relaţie implică efort, înţelegere, compromis şi empatie. Nicio relaţie nu se construieşte bătând din degete, ci presupune investire, atât a timpului cât şi a sentimentelor. Orice relaţie poate aduce atât bucurii cât şi dezamagiri şi se construieşte în timp. E normal să fie atât suişuri cât si coborâşuri, exact ca în viată. Atâta timp cât persoana de lângă merită, îşi dă interesul şi sunt sentimente, merită încercat să se repare. Comunicarea deseori face minuni.
Sunt persoane care continuă o relaţie doar de frica de nou, de frica de a nu ajunge într-o situaţie şi mai rea, sau pentru că acum măcar ştiu ce au. Fiecare decide ce motive sunt suficiente pentru a renunţa sau nu la o relaţie.
Se spune că timpul le vindecă pe toate. Există posibilitatea ca acum să ai o relaţie în care ţi-e greu să rămâi însă şi greu să pleci. Nu are cum sa fie uşoră o astfel de decizie. Nu există însă nici obligaţia ca decizia să fie luată ACUM.
Stăm într-o situaţie/ relaţie, exact atât cât avem nevoie. Daca îţi doreşti să renunţi însă nu ai puterea, încearcă să te înţelegi şi accepţi. Poate încă nu ai învăţat tot ce era de învăţat de acolo.
Dacă însă alegi să pleci, dacă ai să consideri că nu merită efortul sau pur şi simplu ai obosit, iar nu este ceva rău. Înelege-te şi acceptă-te aşa cum eşti! Fiecare vine cu bagajul său emoţional, fiecare are credinţele, limitările şi dorinţele sale.
Important este să faci ceea ce îţi oferă starea de care ai nevoie. Unii oameni trăiesc pe bază de adrenalină, alţii caută conflicte şi unde nu sunt, doar pentru că asta le oferă un mediu familiar, alţii îşi doresc linişte şi un viitor „ca la carte”. Nu există nicio formă greşită.
Toate trec asa că încearcă atât cât este posibil să ai ceea ce îţi este necesar!
Un articol scris de:
Alexandra Voica