Păstrează distanța pentru a rămâne în siguranță! Recomandări ale Asociației Psihologilor Americani (APA) pentru gestionarea perioadei de izolare și carantină
Pe măsură ce numărul de cazuri cu COVID-19 este în continuă creștere, psihologii oferă câteva strategii despre cum să ne separăm de ceilalți, păstrând totuși sprijinul social de care avem nevoie.
În întreaga lume, oficialii solicită persoanelor care au contactat infecția sau au fost expuse la noul coronavirus să ia măsuri pentru a se distanța față de ceilalți, să se autoizoleze sau chiar să rămână în carantină în efortul de a încetini răspândirea bolii.
Distanțarea socială presupune păstrarea unei distanțe sigure, de minim 1,8 metri, față de ceilalți și evitarea adunării în spații publice precum școli, biserici, săli de concerte sau folosirea transportului în comun.
Carantina presupune evitarea contactului cu alții dacă o persoană a fost expusă la coronavirus pentru a-i urmări evoluția și pentru a vedea dacă se îmbolnăvește.
Izolarea presupune separarea unei persoane care a contactat virusul COVID-19 de restul pentru a preveni răspândirea acesteia către alte persoane.
Carantina sau izolarea la domiciliu cu resurse limitate, stimulare și contact social redus pot să influențeze sănătatea mintală. Deși studiile și cercetările care privesc impactul izolării și carantinei asupra stării de bine nu sunt foarte multe, psihologii au stabilit o serie de practici în vedere gestionării acestor circumstanțe.
Mai jos se regăsesc rezumate o serie de recomandări cu privire la distanțarea socială, carantina și izolarea, precum și recomandări cu privire la modul în care oamenii pot face față cazului în care sunt solicitați să ia astfel de măsuri.
La ce să te aștepți
Persoanele solicitate să rămână la domiciliu din cauza bolii, expunerii sau răspândirii active a COVID-19 în comunitate vor fi probabil întrerupte din rutina lor obișnuită timp de cel puțin două săptămâni, perioada estimată de incubație a acestui virus. Sursele comune de stres în această perioadă se referă la scăderea semnificativă a activităților, a stimulilor senzoriali și a implicării sociale, posibile dificultăți financiare din cauza întreruperii serviciului și lipsa accesului la activități sau contexte care ajută la gestionarea stresului (practicarea sportului, întâlniri cu prietenii, participarea la slujbe religioase etc.).
Într-o astfel de perioadă ce presupune distanțare socială, carantină sau izolare, persoana în cauză poate experimenta:
Frică și anxietate
S-ar putea să te simți anxios sau îngrijorat cu privire la starea ta de sănătate sau a celor apropiați ție. De asemenea, este normal să te îngrijorezi cu privire la procurarea hranei sau a produselor necesare zilnic. Unele persoane pot experimenta dificultăți legate de somn sau o scădere în capacitatea de concentrare.
Depresie și plictiseală
O întrerupere în fluxul obișnuit al activităților zilnice și al serviciului de zi cu zi poate provoca sentimente de tristețe sau o proastă dispoziție. Perioadele de timp prelungit petrecut acasă pot duce la plictiseală și sentimentul de singurătate.
Furie, frustrare sau iritabilitate
Pierderea libertății personale asociate cu izolarea și carantina pot fi adesea frustrante. De asemenea, este posibil să experimentezi furie sau resentimente față de autoritățile care au emis aceste măsuri sau dacă ai fost expus la virus din cauza neglijenței unei alte persoane.
Stigmatizare
Dacă ai fost infectat cu COVID-19 sau ai fost expus la acest virus, este posibil să te simți stigmatizat de către ceilalți care se tem că vor contacta boala dacă interacționează cu tine.
Populațiile vulnerabile
Persoanele cu istoric medical și lucrători din domeniul medical care ajută pacienții au un risc crescut de a suferi din punct de vedere psihologic atunci când se confruntă cu izolarea, carantina sau distanțarea socială. Persoanele cu dizablități care necesită tratamente specializate sau asistență din partea îngrijitorilor sunt, de asemenea, expuse riscurilor psihologice în timpul unei pandemii, din cauza dificultăților crescute de a primi îngrijirea de care au nevoie.
Cum să faci față?
Din fericire, studiile existente ne ajută să găsim modalități de a trece peste această situație dificilă. Este bine ca în această perioadă să planificăm din timp modul în care ne vom petrece timpul, care sunt persoanele pe care le putem contacta în caz de nevoie și cum vom gestiona situațiile care pot să apară în legătură cu starea de sănătate fizică sau mentală.
1. Limitează consumul de știri
Este important să obținem informații corecte cu privire la COVID-19, însă o expunere mare la știri și mediatizarea excesivă cu titluri care au ca scop atragerea atenției cu orice preț și prin orice mijloace, predispun la creșterea sentimentelor de teamă și anxietate. Psihologii recomandă echilibrarea timpului pe care îl petrecem pe canalele de știri și social-media cu alte activități care nu au legătură cu carantina sau izolarea, cum ar fi cititul, ascultarea unor piese muzicale sau învățarea unor lucruri noi. Este bine să ne informăm de la sursele oficiale și să confruntăm informațiile din presă cu acestea.
2. Creează o rutină zilnică și încearcă să o respecți
Menținerea unei rutine zilnice poate ajuta la păstrarea senzației de ordine și scop, chiar dacă nu suntem familiarizați cu carantina sau izolarea. Este bine să încercăm să nu renunțăm la unele activități zilnice obișnuite, chiar dacă acestea trebuie realizate de la distanță și totodată să integrăm alte activități sănătoase după caz.
3. Rămâi conectat virtual cu ceilalți
Interacțiunile față în față pot fi limitate, însă psihologii sugerează utilizarea apelurilor telefonice, a mesajelor, folosirea platformelor de comunicare video și social-media pentru a păstra legătura cu persoanele apropiate nouă. Dacă simți că ești trist sau neliniștit, folosește aceste ocazii pentru a discuta despre experiența ta. Există grupuri pe platforma Facebook și nu numai, formate pentru a facilita comunicarea și a sprijini persoanele aflate în carantină.
Totodată, puteți să interacționați cu animalul de companie. Cu toate acestea, specialiștii recomandă restricționarea contactului cu acestea în cazul în care ați contactat COVID-19 până când riscurile de transmitere între oameni și animale sunt mai bine înțelese.
4. Menține un stil de viață sănătos
Încearcă să dormi suficient, să te hrănești și să faci exerciții fizice chiar și în casă, în cazul în care condiția fizică îți permite acest lucru. Evită consumul de alcool sau de alte substanțe ca o modalitate de a face față stresului provocat de izolare și carantină. Dacă este necesar, poți apela la servicii de consiliere psihologică de la distanță.
5. Folosește strategii de a gestiona stresul și a rămâne pozitiv
Încearcă să confrunți îngrijorările care te preocupă și evaluează într-un mod realist gândurile care nu îți dau pace. Evită gândirea de tip catastrofic, în schimb concentrează-te pe ceea ce poți face și acceptă lucrurile pe care nu le poți schimba. Totodată, concentrează-te pe motivele altruiste pentru care s-a impus distanțarea socială, izolarea și carantina și anume evitarea răspândirii și contaminării altor persoane, fapt care poate contribui la atenuarea stresului psihologic. Nu uita că luând astfel de măsuri, vei reduce posibilitatea de a transmite virusul COVID-19 și îi vei proteja pe cei care sunt vulnerabili.
Ce urmează după?
După o perioadă de carantină sau de izolare, poți să simți un spectru larg de emoții, inclusiv ușurare și recunoștință, frustrare sau furie față de o persoană sau alta, sau chiar sentimente de creștere personală sau un nivel ridicat al spiritualității. De asemenea, este normal ca fiecare dintre noi să ne simțim la un moment dat anxioși, însă dacă resimți simptome de stres pe care nu le poți gestiona, precum probleme cu somnul, incapacitatea de a efectua rutine zilnice sau te confrunți cu un consum ridicat de alcool sau droguri, este bine să soliciți ajutor de la specialiști.
Sursa: https://www.apa.org/practice/programs/dmhi/research-information/social-distancing