Paradoxul alegerilor
„Cu cât au mai multe opţiuni, cu atât oamenii au mai multă libertate, şi cu cât au mai multă libertate, cu atât au un trai mai îmbelşugat.” Această afimaţie îşi găseşte ecou în vieţile multora dintre noi în ziua de astăzi. Trăim într-o lume în care avem de toate din abundenţă, unde putem găsi şi cumpăra tot ce ne dorim. Însă deciziile pe care suntem nevoiţi să le luăm zilnic se pot transforma într-o experienţă copleşitoare.
Problema opţiunilor infinite este o marcă a experienţei umane. De-a lungul timpului studiile au arătat că asigurarea unui număr mare de opţiuni produce auto-determinare şi fericire însă cercetări recente demonstrează contrariul. Zilnic suntem bombardaţi cu numeroase opţiuni şi facem alegeri despre care credem că ne vor face fericiţi însă după ce luăm o decizie ni se spune ca sunt şi alte variante mult mai bune.
Observaţii făcute asupra comportamentului vizitatorilor mai multor site-uri eCommerce au arătat că atunci când clienţilor le-a fost dat un număr mare de opţiuni din care să aleagă, aceştia au ales cu mai multă dificultate comparativ cu cei care au folosit filtre pentru a limita numărul de opţiuni posibile. Vizitatorii care încearcă să vizualizeze fiecare produs disponibil devin frustraţi şi chiar părăsesc site-ul. Aceasta se întâmplă deoarece a avea prea multe opţiuni cauzează un fel de paralizie în procesul de luare a deciziilor, ceea ce conduce la un comportament de evitare (alegerea de a nu mai face lucrul respectiv deloc). În situaţiile în care o decizie este luată în asemenea condiţii, este deseori însoţită de frustrare.
Profesorul Sheena Iyengar dezbate acest fenomen în cartea sa intitulată „Arta alegerii”. Un magazin alimentar oferă clienţilor două standuri diferite cu mostre: unul cu 24 de arome de dulceaţă iar altul cu doar 6 opţiuni. Rezultatele acestui studiu au arătat că de la standul cu şase arome, 30% din clienţi au cumpărat cel puţin un borcan de dulceaţă, în timp ce la celălalt stand s-a înregistrat un procent de doar 3%. În timp ce un număr mai mare de opţiuni a atras mai multe priviri, numărul mai mic a înregistrat mai multe vânzări.
Când suntem puşi în faţa mai multor opţiuni, de regulă intervine teama de a nu face alegerea greşită. Acest lucru se poate explica matematic: când avem decât 2 variante, şansele de a lua o decizie bună sunt de 50%. În cazul în care avem 5 opţiuni, şansele scad la 20%. Problema devine şi mai complicată atunci când este vorba de 20 de variante sau mai mult.
Creierul nu poate compara eficient mai mult de 5 opţiuni, aşa că majoritatea dintre noi ne vom uita la primele variante şi ne vom opri. Îngijorarea că poate exista o opţiune mai bună determină graba de a o găsi. Totuşi, din lipsă de timp şi a limitelor cognitive, nu suntem capabili să ne angajăm într-un proces elaborat de analiză a fiecărei variante existente.
Berry Schwartz, autorul cărţii „Paradoxul alegerii”, afirmă: „cu cât există mai multe opţiuni, cu atât sunt mai mari şansele ca persoana respecivă să ia o decizie nepotrivită, iar acest lucru umbreşte satisfacţia pe care aceasta o poate obţine în urma alegerii făcute”.
Acesta oferă de asemenea în cartea sa câteva strategii pentru a rămâne fericiţi şi satisfăcuţi de propriile alegeri într-o lume care ne oferă nenumărate variante la fiecare pas:
1. Alege când să alegi
O parte a problemei este numărul mare de alegeri pe care trebuie să le facem zi de zi. O metodă de gestionare a acesteia este să decidem ce alegeri din viaţa noastră merită şi să ne concentrăm atenţia şi energia asupra lor, oferind celor mai puţin importante mai puţină atenţie.
Pentru a pune acest lucru în practică, încearcă următorii paşi:
- analizează unele dintre deciziile pe care le-ai luat recent (o haină cumpărată, o destinaţie de vacanţă, o slujbă sau o schimbare pe plan personal );
- măsoară timpul, documentarea şi stresul puse în luarea acestor hotărâri;
- gândeşte-te la cum te-a facut să te simţi tot acest proces;
- întreabă-te cât de mult din aceste lucruri au ajutat la luarea deciziei finale.
„Acest exerciţiu te poate ajuta să apreciezi mai mult costurile asociate cu hotărârile pe care le iei, ceea ce te va conduce la renunţarea la unele decizii sau cel puţin la stabilirea unor reguli privind numărul de opţiuni pe care să le iei în considerare sau timpul pe care îl investeşti în acest proces”, scrie Schwartz.
2. Fii mulţumit
A ne simţi fericiţi şi mulţumiţi în legătură cu părţile bune ale unei decizii în loc să ne simţim dezamăgiţi din cauza părţilor rele, ne poate îmbunătăţi considerabil viaţa.
O bună metodă care să te ajute în acest sens este adoptarea unui simplu obicei: ţine un carneţel lângă pat şi în fiecare dimineaţă când te trezeşti sau seara când mergi la culcare notează 5 lucruri din ziua precedentă pentru care eşti recunoscător.
Făcând acest lucru în fiecare zi vei fi din ce în ce mai mulţumit de viaţa ta aşa cum este ea şi nu vei mai fii tot impul în căutare de activităţi sau produse „noi şi îmbunătăţite” pentru a avea o viaţă de calitate.
3. Evită să te compari cu alţii
Încercarea de a ţine pasul cu alţii de cele mai multe ori nu aduce beneficii. Desigur că un anumit grad de comparaţie pe plan social este inevitabilă, dar când aceasta duce la scăderea stimei de sine şi implicit la nefericire, devine o problemă ce necesită rezolvare.
O strategie principală de evitare a acestei comparaţii, spune Schwartz, este să ne concentrăm pe ceea ce ne face cu adevărat fericiţi şi oferă sens şi valoare vieţii. Atunci când păstrezi în minte ceea ce contează cu adevărat, a-i impresiona pe ceilalţi devine un lucru nesemnificativ.
Cu toţii ne dorim să fim fericiţi. Aşa că este timpul să învăţăm cum să luăm decizii astfel încât acestea să îmbunătăţească atât viaţa noastră cât şi a celor din jurul nostru.
Bibliografie:
https://www.psychologytoday.com/blog/behind-online-behavior/201410/the-psychology-choice
https://www.psychologytoday.com/blog/more-tech-support/201011/the-burden-choice
https://experiencelife.com/article/the-paradox-of-choice/
https://www.youtube.com/watch?v=VO6XEQIsCoM
Un articol scris de:
Bianca Tocitu